Șovârf
Origanum vulgare
O plantă importantă în bucătăria mediteraneană este șovârful (Origanum vulgare), cunoscută mai ales sub denumirea de oregano. Această plantă este esențială în felurile mediteraneene și italiene, ca și rozmarinul sau busuiocul, dar crește și se poate cultiva și în regiunea noastră. O putem găsi pe pășuni mai uscate, la marginea pădurilor sau pe dealuri, munți, dar îi place să crească și pe balcon, într-un ghiveci. Necesită un pic mai multă atenție la început, dar după perioada de germinare este ușor de cultivat.
Șovârful este originar din regiunea mediteraneană, de unde s-a răspândit în toată Europa. Chiar dacă provine din zone cu climă caldă, această plantă s-a adaptat și la condiții mai reci, rezistă și la clima regiunii noastre, frigul uscat, deși în iernile mai dure poate degera. Totuși, șovârful, care este arătos, aromat și are flori mici mov-roz, nu a uitat că vine din regiuni mai calde, și-a păstrat multe dintre caracteristicile mediteraneene. Suportă foarte bine căldura, soarele puternic și seceta, se dezvoltă fără probleme și în soluri mai nisipoase, pietroase sau sărace în substanțe nutritive, chiar și în locuri cu puțină apă.
Șovârful se poate înmulți atât prin difuzarea tufei – operațiune recomandată primăvara sau toamna – cât și prin răsaduri. Cultivarea din semințe este însă ceva mai dificilă, deoarece acestea sunt foarte mici. Semințele nu trebuie semănate prea adânc, este suficient maximum un centimetru de pământ, iar după semănare merită să acoperim recipientul cu o placă de sticlă, ca să obținem temperatura și umiditatea necesare germinării. După germinare, necesită mai multă udare, iar semințele trebuie semănate în martie. Dar după germinare, oregano nu necesită multă atenție: în timpul verii suportă foarte bine soarele puternic și chiar preferă locurile însorite, însă se dezvoltă bine și în zone semi-umbrite, fără ca ritmul de creștere sau conținutul de uleiuri esențiale și aromă să fie afectate semnificativ. De asemenea, rezistă bine și în perioadele de secetă, însă este important să fie cultivat într-un ghiveci cu un drenaj bun.
Florile și frunzele de oregano le putem recolta chiar de la începutul verii și le putem adăuga la felurile italiene, la cărnuri și legume pe grătar, la salate proaspete, supe, mâncăruri cu roșii, pește sau fasole, la pate-uri și sosuri. Ceea ce e important este ca, pe timpul iernii, planta să fie păstrată într-un loc ferit de ger, deoarece acest semiarbust poate îngheța ușor. Și ar fi păcat să pierdem o plantă atât de valoroasă. Deoarece această plantă nu numai că este decorativă și parfumată, este condimentul felurilor italiene, dar este și o plantă medicinală, are efecte antitusive, stimulente ale apetitului, antispastice, antiseptice, tonice, expectorante, digestive, coleretice, dar are și efecte ușor diuretice și sudorifice. De asemenea, este recomandat și contra migrenelor, a durerilor menstruale, pentru calmarea sistemului nervos și pentru stimularea poftei de mâncare.
Ingrediente pentru 4 persoane:
• 4 gulii mai mari
• 1 ceapă
• 200 g morcovi
• 150 g frunze de spanac sau mangold
• 500 ml smântână de gătit
• șovârf, sare, piper după gust
Pentru ragu-ul de gălbiori:
• 800 g gălbiori
• 1 ceapă
• 1 lingură de masă de ulei de măsline
• 100 ml vin alb sec
• 100 g unt
• 2 vârfuri de cuțit de tarhon și pătrunjel verde
• sare, piper după gust
Mod de preparare:
Tăiem pălăria guliilor, le curățăm, scoatem interiorul, după care guliile și pălăriile le gătim în apă puțin sărată. În timp ce guliile fierb, pregătim umplutura. Mărunțim ceapa și o călim într-o tigaie în niște ulei, adăugăm morcovul tăiat în cubulețe, frunzele de mangol sau spanac mărunțite, miezul de gulie, turnăm
peste smântâna de gătit, condimentăm cu șovârf, sare și piper. Fierbem până ce se îngroașă. Umplem cu acest mix de legume guliile gătite, le presărăm cu caș ras, le acoperim cu pălăriile gătite și coacem la cuptor de 200 de grade până ce se rumenesc frumos. În timp ce se pregătesc guliile, pregătim ragu-ul. Prăjim puțin ciupercile în niște ulei de măsline, adăugăm ceapa mărunțită, călim puțin, după care turnăm peste niște vin. Când majoritatea vinului s-a evaporat, adăugăm untul și amestecăm cu mișcări circulare până când untul se topește complet. Trebuie să obținem un sos cremos. Condimentăm cu sare, piper, presărăm cu tarhon și pătrunjel mărunțit. Servim cu guliile umplute și cu niște vin alb sec și rece.
